Eu sunt cea care va picta clipa şi singurătatea.
Voi fi acolo!Dorul mă apasă, şi totul devine stresant de complicat.
Te uiti la mine şi mă îmbrăţişezi. Discret, mă îndepărtez.
Nu m-am schimbat să şti.. Am îmbrăţişat clipa, alegând destinul. Acum am aflat, destinul eşti tu!
Mi-e dor de serile alea în care stăteam relaxaţi şi tot o dată ghemuiţi, pe o bancă ascunsă de nişte blocuri şterse. Lângă câţiva câini care se uitau la noi....
Amintindu-ne cum eram înainte de toate, şi ce simţeam fără să recunoaştem...
...Stând la tine în braţe şi zambind puternic.. Daa, tu, tu mă faci să zâmbesc. Îmi ştergi toate gândurile proaste şi te faci auzit şi fără să vorbeşti. Te ascult când taci, când te uiţi la mine, când mă ţii strâns şi nu îmi mai dai drumul.
Şi în mintea mea se opreşte timpul când îţi simt parfumul...
Şi toate lucrurile din jur dispar şi rămânem doar noi. Noi. Noi doi.Lacrimile noastre... împiedicate ... dansul lor .. pe obrazul nostru. Vreau să îţi arăt că eşti cerul meu albastru, şi-o să fiu mereu acolo.
Cu un zâmbet indecis, marginit de doua gropiţe slab conturate..
Aleg prezentul, viitorul va fi al nostru.
